În anul 1940, la doar o lună de la invadarea Franței de către aliații Germaniei naziste, un grup naval britanic comite un act greu de calificat împotriva flotei franceze. Deşi erau de aceeaşi parte a baricadei, aliații cu același scop, acela de a stopa barbariile comise de către Adolf Hitler, francezii şi britanicii au fost rivali în bătălia de la Mers-el-Kébir. Obligați de circumstanțe, în luna iunie a anului 1940, imediat după invadarea Parisului de către germani, francezii au semnat un armistițiu cu aceştia, în urma căruia tot nordul țării era cedat.

Tocmai din cauza acelui act, britanicii au considerat că există posibilitatea ca flota franceză să ajungă pe mâinile armatei navale naziste, astfel că, la data de 3 iulie 1940 își atacă aliații, fără a mai ține cont de posibilele repercusiuni pe care această acțiune la-ar putea avea. Un număr de șaisprezece nave de război, dintre care unsprezece distrugătoare, împreună cu mai multe portavioane, ataca flota franceză ancorată aproape de coasta Algeriei (pe atunci sub comanda Franței).

Promisiunea făcută de către conducătorii francezi lui Winston Churchill, prim-ministrul Marii Britanii, că flota franceză nu va ajunge niciodată pe mâinile germanilor, nu a fost de ajuns. Atacul a avut urmările așteptate, iar pierderile suferite de către francezi au fost masive. Pierderea a două nave de război şi avarierea altor patru este insignifiantă într-un raport cu pierderile omeneşti. Un număr de 1297 de marinari francezi au fost uciși în urma atacului, la care se adaugă peste 300 de oameni grav răniți.

Teama de a fi subordonați de către germani sau dorința de a duce la final acest război i-a făcut pe britanici să ia decizii greu de înțeles la acest moment. În urma acelui atac au urmat alte două bătălii purtate între francezi şi britanici, pentru ca într-un final, chiar în ultima lună a acelui an, să se restabilească legăturile diplomatice. În anul 1942, la doi ani de la acest incident, Hitler pune la punct Operațiunea Anton, pentru capturarea navelor de război franceze. Ceea ce britanicii anticipau putea să se întâmple, însă francezii şi-au distrus navele înainte ca germanii să ajungă la ele, dovedindu-le tuturor că mai presus de război stă rațiunea.

Sursă foto: Wikipedia


Citește și alte articole asemănătoare
Bătălia de la Trafalgar, poate cea mai mare victorie a flotei britanice
Horatio Nelson: amiralul care avea curajul să își înfrunte adversarii în orice circumstanțe