Vom vorbi despre două din cele patru municipii din judeţ, Brașov și Făgăraș, despre Poiana Brașov, localitate componentă a municipiului, despre orașele Râșnov și Victoria, dar și despre comuna Bran.

Văzut de cetăţenii străini ca unul dintre principalele puncte de atracţie de pe teritoriul României, Brașov este destinaţia perfectă, mai ales într-o vacanţă prelungită iarna.

– Brașov

Așa cum vă spuneam, vom începe articolul chiar cu municipiul reședinţă de judeţ, locul unde, anual, se desfășoară activități economice și culturale, ceea ce face ca acest oraș să fie cel mai important din zona centrală a României. Dar ce am putea vizita în Brașov?

Dacă e să vorbim despre motivele pentru care Brașov este vizitat, cred că ar fi cazul să facem referire, în special, la arhitectura clădirilor, și la infrastructura acestui oraș.

Vom începe, așa cum este firesc, din centrul istoric al orașului. Piaţa Sfatului, locul unde se desfășoară și celebrul festival „Cerbul de aur”, se remarcă prin eleganţa și prin combinaţia dintre arhitectura stil baroc și cea renascentistă. Un alt obiectiv greu de întâlnit este și Strada Sforii, lungă de aproape 88 de metri, ce măsoară în lăţime doar 1.2 metri.

Piaţa Sfatului, Brașov.

Piaţa Sfatului, Brașov. Sursă foto: emmazeicescu.ro

Vizita prin Brașov trebuie să includă și scurte opriri la Poarta Șchei și Poarta Ecaterinei, ori la Biserica Neagră. Biserica, însă, este un exemplu clar de cum nu ar fi trebuit să se facă turism în România, aici fiind interzisă fotografierea în interior.

– Poiana Brașov

Situată la mai bine de o mie de metri altitudine, staţiunea Poiana Brașov este locul unde turiștii își fac apariţia, nu doar pe timpul anotimpului rece.

Atestată documentar în anul 1427, Poiana are o istorie de peste o sută de ani în concursurile de schi, în anul 1906 derulându-se aici prima competiţie sportivă între schiori.

Anul 1951 este considerat ca fiind momentul în care staţiunea a început să existe cu adevărat, imediat după Jocurile Mondiale Universitare de iarnă, derulate în Poiana Brașov, și care au dus la investiţii în zonă.

Poiana Brașov dispune în prezent de 12 pârtii de schi, iar transportul către pârtii se face prin intermediul celor două telecabine de la Capra Neagră și Kanzel, dar și cu ajutorul telegondolei de la Postăvaru. De asemenea, alte patru telescaune stau la dispoziţie turiștilor.

– Făgăraș

Municipiul cu a doua densitate de locuitori din judeţ, acolo unde 30.000 de locuitori împart cei aproape 37 de km², adăpostește o adevărată comoară istorică, dar și arhitecturală.

Cetatea Făgărașului, clădire fortificată construită în urmă cu mai bine de 500 de ani și restaurată între 1965-1977 este un punct de reper important pentru turismul din acele zone.

Cetatea Făgăraș.

Cetatea Făgăraș. Sursă foto: aeagency.ro

– Râșnov

Probabil unul dintre cele mai cunoscute orașe din judeţul Brașov, locul unde anual se desfășoară evenimente extrem de importante, precum Rockstadt Extreme Fest sau Festivalul de Film Istoric.

Punctul principal de atracţie al orașului este Cetatea Râșnov, un alt ansamblu fortificat de pe teritoriul judeţului Brașov, declarată monument istoric, deschisă pentru turiști, locul unde se desfășoară Festivalului de Film Istoric de la Râșnov.

– Victoria

Dacă este să vorbim de impactul vizual, orașul Victoria primește titlul pentru cea mai frumoasă panoramă din judeţ. Aflat la doar 30 de km de Făgăraș, Victoria este orașul vizitat în special de împătimiţii ascensiunilor montane, fiind situat la mai puţin de 20 de km de vârfurile Negoiu și Moldoveanu.

Orașul nu poate fi descris cu ușurinţă prin cuvinte, o fotografie luând locul cuvintelor.

– Bran

Castelul Medieval de la Bran este una dintre cele mai importante și mai cunoscute construcţii de pe teritoriul României. Profitând de distanţa foarte mică dintre Brașov și Bran, de aproape 30 de km, majoritatea turiștilor ce ajung în Brașov trec și prin Bran.

Castelul Bran.

Castelul Bran. Sursă foto: traveleurope.ro

Asta, în principal datorită poveștilor cu Dracula, personaj care l-ar înfăţișa pe Vlad Ţepeș, domnitorul valahilor. Trebuie menţionat însă faptul că singura legătură a domnitorului cu Castelul datează din anul 1462, atunci când Ţepeș este capturat și închis în Castelul de la Bran pentru aproape două luni.

Nu există atestări documentare referitoare la o posibilă cucerire a Castelului Bran, de către Vlad Ţepeș.


Citește și alte articole din campania #călătorimcunoaștem
○ De ce să vizităm Galaţi?


Profilul autorului Emanuel Ciobanu

Născut în România, stabilit în prezent în Marea Britanie. Pasionat de turism, și foarte social, voi promova zone de pe întreg globul, prin articolele publicate pe Afluent.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *