Deși prin denumirea lor, vorbim despre un anumit conţinut ce este interzis, sumele colosale ce se învârt în jurul activităților sportive au dus la episoade în care sportivii au fost depistați pozitiv la una sau mai multe dintre substanțele în cauză.

Până în anul 1928, utilizarea drogurilor în sport nu era interzisă, însă odată cu apariția Asociației Internaționale de Atletism au apărut și primele prevederi care interziceau consumul anumitor substanţe, de către sportivi, înaintea participării acestora la competițiile internaționale.

Aceste prevederi au stopat consumul de substanțe interzise, însă doar până în anii 1960, atunci când au început sa reapară cazuri de dopaj.

Între anii 1960-1970 au fost înregistrate și primele decese în sport, ce aveau la bază consumul de droguri. Mai întâi, în anul 1960, ciclistul danez Knut Jensen se stinge din viaţă în timpul olimpiadei de vară din Roma, prelevările ulterioare dovedind faptul că decesul a survenit în urma unei supradoze.

În 1967, la una dintre cele mai importante competiţii de ciclism din lume, Turul Franței, ciclistul britanic Tommy Simpson își pierde viaţa în cea de a 13-a cursă din acel sezon, pe data de 13 iulie, în urma unei supradoze de amphetamina.

Ca un raspuns la decesul ciclistului britanic, Comitetul Olimpic stabilește o comisie medicală pentru a combate dopajul în sport.

Anul urmator avea să fie realizat și primul control anti-doping, la Olimpiada de iarnă de la Grenoble. Printre substanțele interzise la acea vreme se numărau analgezicele și stimulentele narcotice, dar nu și steroizii anabolici, introduși pe lista substanţelor interzise abia în 1975.

Cazurile de dopaj nu aveau însă să fie stopate, în ciuda riscurilor la care se supuneau în momentul în care combinau drogurile cu sportul. Deși aveau dovada faptului că activitatea sportiva în combinație cu consumul de droguri poate conduce la deces, sportivii continuau să încerce să câștige pe orice cale competițiile în care erau angrenați.

În ultimii ani a fost redus numarul de decese în sport, în urma consumumui de droguri, însă a crescut numărul sportivilor suspendați.

Poate cea mai recentă și importantă suspendare din activitate este cea a tenismenei rusoaice Maria Sharapova, depistată pozitiv pentru una dintre substanțele interzise în sport la acest moment, un medicament pe care sportiva susţine că și-l administra împotriva deficienței de magneziu de care sportiva suferă.

Ultimul caz de suspendare este cel al cicliștilor italieni Stefano Pirazzi și Nicola Ruffoni, cei ce nu au avut posibilitatea să participe la ediţia cu numărul 100 a Giro d’Italia, derulată în luna mai a acestui an.


Citește și alte articole scrise de Mihai Teodorescu
○ Autismul, o afecțiune permanentă, ce predispune adesea la izolare, pentru tot restul vieții.
○ Bacalaureat, semințe și căpșune


Profilul autorului Mihai Teodorescu

Pasionat de bucătarie, medicină și fotografie. Încerc să îmbin pasiunile mele și să promovez, prin scris, lucrurile pozitive din societatea noastră.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *