Nascut la data de 11 decembrie 1843, Robert Heinrich Hermann Koch este una dintre personalitatile marcante ale secolului al XIX-lea. Acesta avea sa revolutioneze societatea prin aportul adus la evolutia medicinei moderne, prin dezvoltarea microbiologiei.

La varsta de 23 ani, Koch termina facultatea, in ultimele sase luni studiind chimia la Berlin. In anul 1867, in urma unui examen obtine postul de ofiter medical districtual in Wollstein.

Aici isi incepe si studiile asupra bacilului antrax, foarte raspandit in acel moment in district.

Constatand rata din ce in ce mai mare a deceselor in randul ovinelor, isi propune sa stopeze flagelul. Inspirat de cercetarile pe care le desfasura la Institutul de Fiziologie al Universitatii din Göttingen, dar si de descoperirile anterioare despre bacteria ce cauza antrax, Koch banuieste faptul ca aceeasi bacterie statea si la baza imbolnavirilor in masa.

Koch se foloseste de sangele unui animal decedat si il administreaza unui animal sanatos. Privind la microscop, descopera faptul ca bacilul pe care il vazuse in sangele animalului decedat avea sa apara si in sangele celuilalt animal, dupa deces. Un deces ce a survenit la doar cateva ore de la administrarea sangelui.

Bacilul nu fusese insa prezent in sangele animalului sanatos, inaintea transfuziei. Nu aparea nici in cazul transfuziei intre doua animale sanatoase.

El continua studiul si inoculeaza bacteria la mai multe animale sanatoase, concluzia fiind mereu aceeasi, acest microorganism provocand decesul animalelor sanatoase.

In ciuda faptului ca obtinuse confirmarea clara a faptului ca bacteria se transmitea de la animalele bolnave la cele sanatoase, el continua studiile indeaproape pentru a confirma sau infirma virulenta bacilului chiar si in absenta unui organism.

Reuseste sa cultive bacilul pe mediu obținut din umoarea apoasa a ochiului de bou. Ba chiar reuseste sa multiplice bacilul si sa il cultive timp de cateva generatii, dovedind virulenta acestuia in lipsa unui organism animal.

Acesta prezinta rezultatele sale profesorului sau de botanica, Ferdinand Cohn, cel care va publica studiul lui Koch in revista la care era editor, recunoscandu-i eforturile asidue, fapt ce il determina pe Koch sa continue studiul microorganismelor cunoscute pana la acea vreme.

In urmatorii ani acesta pune bazele unei tehnici speciale de colorare a bacteriilor, pentru analizarea si identificarea mai usoara a acestora.

In anul 1882 descopera bacilul tuberculozei, publicand un articol despre acesta, alaturi insa si de o contradictie.

Descoperit la ovine, Koch sugereaza faptul ca nu ar exista nicio posibilitate de infectare a omului cu bacilul tuberculozei de la un animal contaminat. Scrierile lui Koch aveau sa fie contrazise, laptele ovinelor infectate dovedindu-se o sursa de infectie.

In anul 1883 Koch este trimis in Egipt pentru a studia epidemia de holera ce se raspandea in acea tara. Acesta descopera vibrionul holerei si primeste permisiunea de a elabora reguli pentru controlul epidemiei. In anul 1889, la sapte ani de la descoperirea bacilului tuberculozei, Koch revine asupra studiului acestui flagel, un an mai tarziu avand sa sustina faptul ca un extras de glicerina din bacil ar constituii leacul impotriva tuberculozei.

Va fi contrazis de studiile ce vor urma sa fie efectuate, leacul dovedindu-se ineficient.

Koch isi continua incercarile de a imbunatatii *tuberculina, insa niciunul dintre rezultatele finale nu avea sa fie de ajutor in tratarea tuberculozei.

In anul 1901, acesta avea sa declare ca bacilul tuberculozei prezent la animale nu este unul identic cu cel prezent la om, lucru pentru care avea sa fie vehement contestat de opinia publica, timpul dovedind insa ca Robert Koch a avut dreptate.

In anul 1905 primeste premiul Nobel pentru medicina si fiziologie in semn de recunostinta a meritelor purtate de acesta in dezoltarea societatii prin dezvoltarea microbiologiei.

*tuberculina – forma inactivata a bacilului tuberculozei, denumire data de Robert Koch.

Sursa foto: wikipedia.org

→ Iti recomandam sa citesti si acest articol: Ibn al-Nafis, un nume care pentru multi nu spune absolut nimic


Profilul autorului Mihai Teodorescu

Pasionat de bucătarie, medicină și fotografie. Încerc să îmbin pasiunile mele și să promovez, prin scris, lucrurile pozitive din societatea noastră.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *