În anul 1987, la un an de la protestele muncitorilor din Cluj şi Iași, la Braşov are loc un protest spontan al muncitorilor, împotriva regimului comunist. Revolta brașovenilor a fost una dintre puținele acțiuni de acest fel împotriva lui Nicolae Ceaușescu, dar care şi-a atins scopul şi a condus, ceva mai târziu, la căderea regimului comunist.

La data de 15 noiembrie 1987, în ziua în care în Braşov erau organizate alegeri locale, iar populația trebuia să valideze autoritățile deja impuse de comuniști, angajați ai întreprinderii Steagul Roșu se revoltă împotriva regimului impus. Ceea ce a pus capăt răbdării oamenilor a fost poprirea pe jumătate din salariul pe acea lună, fără a fi anunțați în prealabil de aceste intenții.

Protestele s-au amplificat odată cu schimbul dintre angajați, în jurul orei 07:00, cei veniți în schimbul I fiind anunțați de colegii lor de tăierea pe care o au pe salariu. În primă fază, angajații încearcă să obțină răspunsuri de la directorii companiei, însă fără succes. În mod firesc, oamenii nu şi-au început munca, ci s-au îndreptat către sediul Comitetului Județean al Partidului Comunist, pentru a căuta răspunsuri.

Revolta din Braşov

Sursă foto: ziuaconstanta.ro

În drumul lor către sediul PCR, coloanei de protestatari li se alătură şi angajați ai fabricii Tractorul Braşov, dar şi studenți sau simpli locuitori ai oraşului. Protestul începuse deja să devină unul politic, Nicolae Ceaușescu fiind văzut de către protestatari ca fiind principalul vinovat pentru întregul șir de probleme cu care ei se confruntau, astfel că sloganurile împotriva sa nu au lipsit.

Protestatarii au distrus mobilierul şi aparatura din clădirea Comitetului de Partid, au incendiat afișe şi materiale ce aminteau de comunism, fiind opriți abia spre lăsarea serii, de către Securiștii infiltrați printre ei. A urmat, în mod inevitabil, un proces împotriva protestatarilor, 61 dintre aceştia fiind condamnați penal, cu sentințe nu foarte drastice (între 6 luni şi trei ani de închisoare, fără privare de libertate, perioadă executată la locul de muncă) pentru acele vremuri.

Cel mai probabil, datorită faptului că Braşov era unul dintre cele mai importante centre industriale urbane din România, dar şi datorită susținerii venite din partea studenților, sancțiunile nu au fost din cele mai drastice. Nemulțumirea tot mai mare a clasei muncitoare împotriva regimului impus de Ceaușescu a culminat cu această revolta de la Brașov, dând deja semnalele decăderii unui sistem.

Sursă imagine principală: jurnalul.ro


Citește și alte articole asemănătoare
○ Mineriada din 1991: 26 de ani de la momentul în care minerii au ajuns în Bucureşti


Profilul autorului Mihai Teodorescu

Pasionat de bucătarie, medicină și fotografie. Încerc să îmbin pasiunile mele și să promovez, prin scris, lucrurile pozitive din societatea noastră.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *