Stopul cardiac presupune încetarea activităţii inimii, și, de asemenea, conduce la stoparea activităţii sistemului respirator. În lipsa unui tratament adecvat, stopul cardiac este fatal.

Resuscitarea de urgenţă este imperios necesară, iar aceasta trebuie făcută de un cadru medical, ori de oricine altcineva educat în acest sens. O resuscitare efectuată eronat va conduce la același rezultat, și anume, decesul persoanei resuscitate.

Tocmai din acest motiv, populaţia trebuie educată pentru a oferi în mod corect ajutorul, iar resuscitarea cardiacă este extrem de ușor de executat, în cazul în care există o educaţie corespunzătoare.

Dar ce este de făcut în cazul în care suntem puși în situaţia aceasta, fiind nevoie de ajutorul nostru la resuscitarea unei persoane aflate în stop cardiac?

Înainte de palparea unei artere și depistarea lipsei pulsului, salvatorul va identifica și un posibil stop respirator, privind cu atenţie dacă există sau nu mișcări inspiratorii și expiratorii, la nivelul toracelui. Această observaţie nu trebuie să dureze însă mai mult de câteva secunde.

Următorul pas este apelul la Serviciul de Urgenţă, ajutorul nostru nefiind întru totul salvator, masajul cardiac extern având doar scopul de a asigura debitul de sânge necesar bunei funcţionări a viscerelor, iar respiraţia artificială urmărește să menţină o bună oxigenare, insă cele două manevre nu vor trata cauza ce a dus la acel stop.

După ce ne luăm măsurile de siguranţă și asigurăm o bună ventilaţie a camerei (în cazul în care procedura se desfășoară într-o încăpere închisă), ne asigurăm de faptul că bolnavul nu a ingerat vreun obiect ce acum îi opturează căile respiratorii.

Abia apoi putem începe manevrele de resuscitare. Vom vorbi în acest articol doar despre modul în care se acordă ajutorul în cazul unui stop cardiac.

Salvatorul începe masajul cardiac extern exercitând compresiuni scurte și regulate pe jumătatea inferioară a sternului bolnavului, care este întins pe spate. Braţele salvatorului trebuie să transmită greutatea sa, astfel că palmele se așează doar cu partea posterioară, o comprimare a cordului folosind orice altă parte, în afara podului palmei, nefiind în totalitate eficientă.

Compresiile efectuate nu trebuie să depășească 5 cm în adâncime, pentru a nu exista riscul unei francturi costale. Pentru o bună desfășurare a manevrelor este nevoie de aproximativ 80-100 de compresii pe minut, lucru ce poate solicita fizic salvatorul.

Tocmai din acest motiv, cel ce execută manevrele de resuscitare trebuie să se folosească de greutatea propriului corp, și nu neapărat de forţa fizică. Acest lucru se realizează, după cum spuneam, printr-o poziţionare corectă a corpului și implicit a braţelor.

După fiecare serie de 100 de pulsaţii se verifică pulsul persoanei. Dacă persoana are puls normal, masajul cardiac este oprit, așteptându-se apariţia echipajului medical.

Sursă foto: hswstatic.com


Citește și alte articole despre medicină
○ Premieră mondială în medicină: transplantul de cap


Profilul autorului Mihai Teodorescu

Pasionat de bucătarie, medicină și fotografie. Încerc să îmbin pasiunile mele și să promovez, prin scris, lucrurile pozitive din societatea noastră.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *